Cum mi-am insusit cunostintele despre croitorie?

Inca de cand am lansat Ralu Land va povesteam ca pasiunea pentru croitorie o am din copilarie, cand aveam mereu in preajma atat tesaturi cat si masina de cusut a mamei. Pe vremea aceea recunosc ca nu aveam acces la masina de cusut iar hainele papusilor le coseam de mana.

Mama a debutat in profesia de maistru croitor imediat dupa terminarea liceului si spune ca „niciodata nu i-a placut aceasta meserie” dar eu cred ca nu i-a placut pana acum, pentru ca atmosfera din fabricile de confectii textile din vremea comunismului nu se poate compara cu atmosfera din atelierul nostru unde hainutele sunt cusute in liniste, intr-un ritm cat se poate de firesc si manuite cu atata iubire.

Mama a ocupat pe rand functiile de maistru croitor, coordonator sectie si director de productie. Datorita cunostintelor ei, nu a fost nevoie sa apelam la un tehnolog care sa ne ajute cu tiparele ci le-am realizat impreuna conform viziunii mele vizavi de produsele pe care doream sa le obtinem.

Intorcandu-ma la experienta mea cu masinile de cusut si croitul, am mai povestit intr-un articol ca mi-am dorit enorm ca in timpul anilor de facultate sa am posibilitatea sa lucrez undeva in limita timpului ramas dupa orele de la universitate, asa ca m-am angajat la fabrica unde lucra si mama in momentul acela.

Am invatat in cei 2 ani petrecuti acolo sa lucrez in masini liniare automate, masini de surfilat in 4 si 5 fire, butoniere, masini industriale de aplicat capse si ocheti dar si masini pentru cusaturi de acoperire.

Nu am facut pana acum nici un curs legat de design vestimentar sau croitorie, timpul a inceput sa se comprime de cand activitatea noastra a devenit mai intensa si pentru moment simt ca este suficienta viziunea mea si cunostintele pe care le am impreuna cu cele ale mamei 🙂

As mai adauga aici ca hainutele noastre sunt cele mai simple modele, ne dorim ca ele sa fie practice in primul rand , asadar nu simt nevoia inca sa invat cum sa asamblez parti din articole vestimentare mai complicate pentru ca nu este cazul.

Legat de croit, pana sa lansez Ralu Land nu prea aveam notiunea de tipare, imi placea sa croiesc „din ochi”, un fel de freestyle in crotitorie si in mod neasteptat, mi-au iesit cateva rochite chiar reusite 😀

In continuare la modele noi imi place sa-mi exprim creativitatea prin a croi fara tipare sau doar dupa cateva masuratori esentiale iar dupa ce modelul este gata, intervin cunostintele mamei si se realizeaza tiparele conform marimilor necesare.

Incepand cu momentul in care ne-am extins activitatea , spatiul unde ne desfasuram activitatea dar si intrarea in legalitate cu tot ce inseamna SRL si contabilitate, timpul meu ramas pentru cusut a fost tot mai putin insa in continuare eu sunt cea care pregateste hainutele voastre pentru expediere, asadar fiecare piesa de imbracaminte trece prin mainile mele inainte de a fi impachetata.

In continuare croiesc foarte mult pentru ca acum avem inca o persoana care ne ajuta la partea de cusut si atunci am agreat ca eu sa ma ocup si de partea aceasta impreuna cu mama.

Citisem undeva o comparatie draguta intre un CEO si un antreprenor la inceput de drum care nu are angajati pentru orice activitate (sau poate nici unul) si atunci acesta trebuie sa acopere absolut toate activitatile necesare pentru desfasurarea activitatii busiunessului, pe cand un CEO doar ofera directive, avand angajati pentru aproape orice tip de activitate.

Taskurile administrative sunt foarte time-consuming iar tot ce inseamna activitatea mea legata de site a fost foarte intensa la inceput pana mi-am insusit notiunile de adaugare produse, gestionare stocuri, procesare comenzi si altele asemenea.

Exista insa un singur articol la care am monopol pe partea de productie si acesta este reprezentat de botoseii din lana si muselina :)) , asta pana voi reusi sa „predau” mai departe tainele realizarii lor.

Poate o sa fac chiar un scurt tutorial despre cum se realizeaza acesti botosei draglasi pentru bebelusi!

Un weekend de poveste va doresc!